îi dau să mănânce
ouă fierte pâine proaspătă
masa nu a mai plutit de ceva vreme
prin bucătărie
ca în vremurile bune
dar nu-i bai
în locul unde era odată un calendar
este acum o pată de igrasie
o oglindă moartă mai bine zis
cum spuneam
nu-i bai
îl privesc ca pe un copil
cum aruncă firimiturile pe jos
în zgură
din când în când
aragazul se transformă
într-o sobă de pământ
în care focul este mai gras
plec
îl las să mănânce
până ce casa rămâne fără geamuri
fără pereţi
din volumul Convoi de tăcere
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 buşeli:
Trimiteți un comentariu
Zi ceva de-a busilea sau din picioare