de la fereastră privesc
cu ochii mici ca două pastile
la vitraliul viu ce mişună
parcă le scurm prin moarte
dar nu mă învinovăţesc mai mult
ce şi-ar mai dori câte unul
zărindu-mă în fugă
să-i crească mâna mult
să mă prindă de grumaz
să mă tragă în vâltoare
cu ochii mici ca două pastile
la vitraliul viu ce mişună
parcă le scurm prin moarte
dar nu mă învinovăţesc mai mult
ce şi-ar mai dori câte unul
zărindu-mă în fugă
să-i crească mâna mult
să mă prindă de grumaz
să mă tragă în vâltoare
Tac şi mă bucur de fiecare vers al tău :).
RăspundețiȘtergeredragut
RăspundețiȘtergereMa bucur ca am descoperit acest blog. Am ce citi dimineata la cafea.
RăspundețiȘtergereTe felicit pentru poezii si iti doresc mult succes!
Irina
va multumesc pt. vizita.
RăspundețiȘtergeresandrina, ma bucur de semn
ioana, multumesc
irina, si mie mi-a placut blogul tau.
Uite un film cu acelasi titlu, il poti publica pe blogul tau vhttp://www.youtube.com/watch?v=dBeQnxMIueM
RăspundețiȘtergere