Interviu apărut in revista Top Brands decembrie 2012

Ştefan Alexandru Ciobanu, în ciuda competenţelor sale, este

un om modest. Ba chiar foarte modest. Nu se socoteşte, pe sine, la adevărata sa valoare. La început, l-am întâlnit în lumea literelor, ca – mai apoi – să aflu că aparţine, prin profesia “diurnă”, de cea a cifrelor. (Mihail Gălățanu)

Ştiu că sunteţi, domnule ŞTEFAN ALEXANDRU CIOBANU, un om al cifrelor, lucraţi de mulţi ani la o instituţie reprezentativă pentru România, precum INS – INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, dar sunteţi, în egală

măsură şi o voce deosebită şi în literatură. Cum reuşiţi să le armonizaţi pe cele două? Sunt hiatus-uri între cele două ?

Pot spune că cifrele reprezintă partea diurnă, iar literele pe cea nocturnă. Dar nu vreau ca acest lucru să fie luat ad litteram. De asemenea, nu pot spune că cifrele sunt o contra greutate în viaţă, cum s-ar putea aştepta cineva să spun. Să zicem că au şi cifrele lecţiile lor de dat în scrierea literaturii. Să îl citim pe Ion Barbu. Să ne amintim de Marin Preda, care a lucrat un timp în aceeaşi instituţie ca şi mine. Nu cred că poate exista hiatus între nimic. Totul este o continuare a ceva ce a fost în urmă, chiar dacă vorbim doar de timp sau/şi ideatic. Că nu vedem noi legăturile, că nu le putem încă înţelege, aceasta este o cu totul şi cu totul altă problemă.

Să le luăm, acum, pe rând. Putem să presupunem că partea de statistică este cea «diurnă». Are INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ – (INS) un rol important în viaţa dumneavoastră?

Institutul National de Statistica este locul de muncă unde mă duc dimineaţă de dimineaţă. Nu am ajuns (încă) la nivelul (ideal) de a trăi doar din scris. Institutul Naţional de Statistică presupune multă rigoare, ceea ce la un scriitor este de dorit. Atenţia sporită,simţul ascuţit al anumitor situaţii, observarea nuanţelor, toate astea se câştigă atunci când te joci cu date statistice, atunci când le întorci pe toate părţile, sau ca să mă exprim mai plastic, pe toate zerourile. Aici la INS nu se face poezie după analiza datelor, ele (adică datele) doar se pun pe hârtie într-un format uşor de înţeles pentru cei care sunt consumatori de date statistice.

Specialitatea dumneavoastră, din câte ştiu, sunt BRANDURILE pe turism. CUM arată România văzută din acest punct de vedere?

România câştigă mereu, ce-i drept cu nişte paşi mai mici decât vecinii noştri să zicem, la acest capitol. Oferta turistică pentru turiştii străini este foarte variată, şi nu cred că s-a impus până în prezent un brand anume. Oricum, statistica oficială nu măsoară brandurile în niciun domeniu. Desigur că anumite hoteluri, în special cele din capitală, şi-au câştigat un renume, dar cred că este departe de ceea ce s-ar putea înţelege prin brand şi oricum activitatea lor nu este redată de INS. Vorbind doar despre numărul de turişti care ne-au trecut pragul ţării, pot spune că turismul românesc are multe de învăţat de la ţările din jur, are mult de reparat şi de adus la zi.

TURISMUL ROMÂNESC are şanse – din unghiul de vedere al unui statistician – să îşi revină? Cum ar trebui să arate statisticile unei perioade înfloritoare?

Se ştie că statistica doar măsoară, cum am spus şi mai sus. Nu putem da nici soluţii, nici propuneri, nici idei. Chiar dacă am vrea, sau am putea. Noi doar măsurăm, comparăm şi apoi facem o analiză. Oferim material de lucru pentru sociologi, psihologi, dezvoltatori, etc. Aceste persoane sunt în măsură să analizeze datele furnizate de noi şi pot oferi eventuale căi de ieşire.  Aceste căi ţin desigur de nivelul economiei, de disponibilitatea celor implicaţi să schimbe ceva în mentalitatea actuală, de puterea de vizionare etc.

Care sunt BRANDURILE pe care le vedeţi, în România, în consolidare şi înflorire?

Un BRAND necesită o cunoaştere a pieţii în prealabil. O cunoaştere a psihologiei celor ce solicită serviciile de care este legat brandul. Şi, nu în ultimul rând, un vizionarism bun (cum am spus şi mai sus), o anticipare a evoluţiei. Şi asta se poate extrage doar din datele statisticii oficiale. Trebuie răbdare, perseverenţă şi dăruire. Aş mai adăuga şi norocul, dar

sper să nu fiu înţeles greşit. Nu pot da nume, nu văd aşa ceva la noi acum,lăsând la o parte brandurile străine, care au venit.

Literatura face parte din statistică– sau statistica din literatură?

Se poate aplica statistica la literatură, dacă vreţi să ne jucăm puţin. Am putea să notăm numărul de poezii apărute într-un an în volume tipărite şi să îl comparăm cu anii precedenţi. Am putea face supoziţii faţă de nivelul de şcolarizare sau faţă de standardul intelectual ridicat în care, iată, rezultă că trăim. Sau am putea merge mai în adâncuri, să notăm ce genuri de romane au fost scrise într-o anumită perioadă şi tot aşa. Literatura la statistică se poate aplica la fel de bine. Se ştie că un text bine scris asupra unor date statistice, poate influenţa anumite decizii, poate fi înţeles greşit sau poate fi scris intenţionat diferit de adevăratul sens al cifrelor. Datele statistice sunt cu două feţe pe care literatura (nu o dată) le-a jucat. Dar asta este altă poveste.

Cât de important vi se pare BRANDUL în afaceri? Dar…în lumea literară ?

Brandul poate fi un etalon - şi un motiv de autoambiţionare. El este cel care dă tonul, ca să zic aşa. Este o combinaţie de oportunităţi şi de date manipulate cu încredere. La fel şi în literatură, BRANDUL este şi hulit şi urmat. Problema BRANDULUI este că dacă nu ştie să se adapteze, poate cădea foarte uşor. Dar această lecţie văd că a cam fost învăţată de companiile mari. Brandul în literatură l-as putea asemui cu genul literar care dă tonul în acele zile scrierilor şi ideilor. Brandul ţine, atât cât poate el să ţină, totul într-un loc, cel puţin pentru o perioadă. Nimic nu se desprinde, nimic nu se evaporă.

Se poate spune, datorită acestei îmbinări, matematică/literatură, că aveţi o viaţă sofisticată ?

Pot spune că am o viaţă diversificată. Din cauze multiple şi pe care nu le enumăr aici. Sofisticată este mult spus. Îmi place tot ceea ce fac, chiar dacă sunt un produs al umanului, simţi pulsul anumitor evenimente şi stări, pe care le vezi că se petrec în jurul tău. Dacă aş adăuga că am terminat facultatea de psihologie, nu-i aşa că nu aţi mai înţelege nimic ? Că aţi avea impresia că lipseşte ceva ? J

Ce BRANDURI consumaţi cel mai des…din matematică, literatură, FMCG, viaţa de zi cu zi ? Ce BRANDURI vă populează existenţa ?

Toţi avem anumite plăceri, obiceiuri, legate strâns de momentul psihologic în care am început să le consumăm (sau devorăm zic eu). În magazinele mari avem rafturi pline cu produse, pe fiecare în parte îl putem numi Brand, la o adică, e corect ? Eu prefer diversificarea până la extrem, nu am Brand-uri în care să mă cantonez, branduri care să îmi populeze existenţa. Am branduri de care mă folosesc, de care nu mă leg, branduri pe care nu le las să mă conducă.

STEfAN ALEXANDRU CIOBANU,

specialist la

INS/Institutul Naţional de Statistică

 

A consemnat

Mihail Gălăţanu